Odată cu evenimentul de geocache pe care l-am propus între activităţile CAR Cluj pentru data de 29 februarie 2024 (an bisect – adică de Leap Day), ca o activitate memorabilă peste ani, e momentul să mai detaliez despre ce înseamnă geocaching-ul, un articol orientat mai degrabă spre partea de explorare a locurilor noi şi cum se găsesc aceste cutiuţe misterioase.
Rămâne valabil ce am scris anterior:
Leap Day cu CAR
Despre evenimentul anterior din anul 2022, pe blogul unpicdetimpliber
Si pe subdomeniul sportulpentruamatori
In albumul atasat sunt prezentate trei cutiuţe, fiecare cu povestea ei, pentru exemplificare.
Prima este denumită Izvorul controversat, este vorba de izvorul Sfântul Ioan de lângă drumul Sf. Ioan. A doua este Vârful Peana şi a treia este Snowdrops, adică ghiocei.
Am pus şi câteva poze cu ecranul unui gps de drumeţie, Dakota 20 de la Garmin, care are şi el înglobată posibilitatea de încărcare a detaliilor unui geocache. Dacă şi dispozitivele Garmin şi-au îndreptat atenţia spre acest “joc” înseamnă că e căutat şi are mulţi utilizatori – în fapt sute de milioane de oameni. Incredibil, nu?
Se înţelege că locaţiile acestor cutiuţe sunt memorate pe servere, noi le vedem pe geocaching.com, e o întreagă “industrie” în spate, trebuie întreţinută, pe geocaching.com se pot face conturi de utilizator iar dacă vrei să ai câteva avantaje mai şi plăteşti. Dar în principiu e suficient doar să-ţi faci cont ca să ai acces la majoritatea cutiuţelor, să explorezi împrejurimile căutând cutiuţele, plasate în principiu de localnici pasionaţi de acest “sport”, care au şi obligaţia …morală să le întreţină.
Aşadar cineva plasează o cutiuţă într-un loc interesant, noi le căutăm şi logăm (scriem în jurnalul lor şi bifăm apoi şi pe site-ul mamă geocaching.com). Putem pune poze, scrie ceva, în principiu în jurnalul din cutiuţă scriem minimal data, porecla noastră şi mulţumim (TFTC înseamnă thanks for the cache). Dar cum află “proprietarii” cutiuţelor dacă se întâmplă ceva (de exemplu cutiuţa lipseşte, s-a deteriorat – a intrat apă în ea etc)? Bifaţi că n-aţi găsit-o sau descrieţi problema.
Nu intru în amănunte, ceea ce e de asemenea important de ştiut e că trebuie să fiţi discreţi, în fond multă lume nu ştie regulile de bază şi cutiuţele dispar etc. În mod normal când cineva găseşte obiectul altcuiva sau o uşă deschisă ar trebui să nu profite de ocazie să ia obiectul sau să intre în casă. Adică… bun-simţ.
Regulile de bază sunt că trebuie să plasaţi cutiuţa găsită exact unde a fost, în aceeaşi stare. Dacă luaţi ceva din ea trebuie să puneţi altceva în schimb. În principiu nu încap cine ştie ce obiecte în acele cutiuţe, pot fi monezi, jucării de genul celor din cutiile Kinder… Şi copiii, vă asigur, vor dori să ia ceva, aşa că fiţi pregătiţi dacă mergeţi cu ei.
Am mai ataşat şi o poză cu cele două cărţi scrise de “Bogo“, profesorul de istorie de la Colegiul “George Bariţiu” din Cluj. În ele sunt descrise obiective din oraşul Cluj, asta în cazul în care vi se pare amuzant jocul şi doriţi şi voi să aveţi cutiuţa voastră cu povestea ei, inspirându-vă din aceste cărţi. Şi aici ştiu că este o regulă, cutiuţele noi nu pot fi plasate la o distanţă mai mică de 160m de altele existente. Dar Clujul e mare, de exemplu despre Muzeul Etnografic al Transilvaniei n-am văzut scris nimic.
Dar gata cu poveştile, trecem la partea mai practică.
Căutarea cutiuţelor se poate face în două moduri principale: cu aplicaţii pe mobil sau cu dispozitiv gps (acel Dakota în cazul meu). Ca aplicaţii există fireşte cea oficială de la geocaching.com, dar eu folosesc c:geo. De ce? Pentru că sunt cutiuţe pe care aplicaţia oficială nu mă lasă să le accesez fără cont plătit. Sigur, sunt multe alte avantaje ale membrilor plătitori, mai importante. Dar… să trecem peste.
1. Căutarea cutiuţei. Voi exemplifica doar cu prima, Izvorul controversat. La celelalte voi puncta câteva observaţii şi despre descrierea lor.
Mai întâi ne uităm pe hartă la geocache-uri, să vedem care ne atrage, care ne provoacă. Unde am dori să mergem într-un oraş nou, necunoscut?
“Izvorul controversat” se poate spune că face parte dintr-o serie numită Izvoarele Clujului. Sunt o mulţime de izvoare lângă Cluj, puteţi merge să le găsiţi. Sunt convins că pe majoritatea nu le cunoaşteţi deşi sunteţi clujeni. Nu prea văd cum vă veţi descurca mai uşor decât folosind geocaching-ul.
Să vă spun un secret? Nici nu trebuie să găsiţi cutiuţele dacă nu sunteţi pasionaţi. Scopul principal poate fi doar să găsiţi acele obiective descrise şi să faceţi şi o excursie plăcută.
Să vedem ce scrie în descrierea izvorului, de ce este izvorul Sfântul Ion controversat? Doar o mulţime de oameni vin zilnic să ia apă în bidoane de 5 şi 10 litri de acolo cu maşinile!
Autorul ne spune că de la acel izvor s-au luat în timp numeroase probe de apă şi au fost analizate. Uneori au ieşit bune, alteori cu contaminări. Cineva s-a dus şi el cu o probă de apă pentru analiză, spunând că este de la noua lui fântână. A primit răspunsul că apa e bună. A recunoscut apoi că apa e de la acest izvor şi … brusc opinia expertului s-a răsucit cu 180 grade. De poveste e suficient, nu? 
Am pus screenshot-uri cu modul de căutare folosind mobilul cu aplicaţia c:geo. Se poate folosi şi modul busolă. Când se ajunge la sub 5 metri deja intervine precizia localizării, atât cea înregistrată de dispozitivul autorului, cât şi a dispozitivului vostru. Erorile se adună… cazul cel mai defavorabil.
De la momentul “approach” deja trebui să intraţi în modul observare cu atenţie, ca la orientare. Dacă nu doriţi provocare prea mare puteţi să vă uitaţi la indiciile date de autor, la pozele din logurile anterioare. Bine, în mod normal cei care au fost pe acolo nu au voie să deconspire locul exact nici prin poze – o altă regulă de care trebuie să ţineţi seama. Adică n-aveţi voie să puneţi “spoilere”, să deconspiraţi amănunte. E normal, cutiuţele trebuie să-şi păstreze misterul şi pentru cei ce vin. Doar autorii, cei care au pus cutiuţele, au voie să pună spoilere, să pună indicaţii criptate şi să lase la latitudinea vizitatorilor opţiunea aceasta de ajutor.
2. Găsirea cutiuţei. Cazul fericit. Am pus poze cu ceea ce am scris. La Izvorul controversat am trecut TFTC Valentines Day (14 februarie). Cum? Aplicaţia m-a trimis cu logarea pe site-ul geocaching.com, adică unde e totul oficial. Apoi, după aproximativ un minut, am văzut actualizarea în care figurez că am fost pe acolo şi eu, emanitou. De ce mi-am ales această poreclă? Simplu de la Manitou. Manitou, echivalentul lui Zeus la amer-indieni. Nu de la furca de MTB Manitou, nu de la ce ştiu eu ce firmă de excavatoare. Şi “e” pentru că deja Manitou era luat de vreun înfumurat. Deci E Manitou. Eu sunt.
Veţi vedea ce am scris la celelalte două cutiuţe mai jos.
3. Felicitări! Aţi ajuns în locul dorit, poate aţi trecut prin ceva peripeţii, n-a fost uşor să găsiţi o parcare, poate descrierea accesibilităţii cutiuţei n-a fost prea corectă (da, în detalii vi se precizează şi dificultatea accesului). Aţi ajuns la un obiectiv pe care mulţi din zonă nu-l cunosc, puteţi da lecţii de geografie sau istorie.
Şi acum ce s-a întâmplat cu descoperirea celorlalte două geocache-uri, de la Peana şi cea din poiana cu ghiocei?
La Peana am trecut în log TFTC Alles ist in Ordnung. Se spunea despre punct că est ecel mai înalt vârf de lângă Cluj, că mai demult era o construcţie pe post de punct de observaţie asupra munţilor din jur, chiar depărtaţi, că se văd Făgăraşii. Eu mai adaug de exemplu că mai bună privelişte ar fi de pe dealul Micşului, aflat nu departe, sau de pe vârful Măgura. Dar acolo orice construcţie e foarte expusă la vânt. Am pus poză şi cu noul indicator de vârf, mai elegant, pus de prietenii de la clubul Rupicapra. Tot pe acolo trece traseul 1CC, denumit stilizat aşa, de fapt 100km în jurul Clujului, pentru drumeţie, alergare, MTB, pe modelul Budapesta. V-am surprins? Este şi site – CC100KK.ro
Dar ce este cu “Snowdrops“? A, aici scrie că cel mai bine de vizitat este în perioada 1-15 martie, sunt ghiocei. E vorba de o poiană, cu o cutiuţă “tiny”, uşor de ajuns la ea. E, aici nu sunt prea de acord, e pădure de-a dreptul şi nici prea uşor nu e de ajuns. Dar or fi beneficiat adminii vreo stare de bine şi de vreo superforţă. Cum e forţa dragostei! Cutiuţa, ce-i drept, e mică, cât două falange de la un deget. Am pus poză. Încape totuşi un jurnal rulat cu atenţie. Ce am scris? TFTC. The log is wet. I will return to put the box in a bag. Asta pe site, că în jurnal am trecut doar data şi porecla.
Pe la ultimele două geocache-uri am trecut în 15 februarie, în recunoaştere de traseu lung la un alt eveniment, dar de alergare, Concurs prietenesc Făget – alergare 17 -24 februarie 2024.
Vă aştept şi de Leap Day la geocaching, dar şi la concursul de alergare!
